VALEA UZULUI
Conform prevederilor Legii nr. 2/1968 privind reorganizarea teritorială a României, localitatea Valea Uzului figurează ca sat component al comunei Sânmartin. Oficiul de cadastru, Proiectare şi Gospodărirea Apelor Bacău în anul 1969 a realizat o documentatie de delimitare a hotarului dintre comuna Dărmăneşti-Bacău şi Sânmartin-Harghita. Dosarul cu documentele de delimitarea hotarului a fost înregistrat cu nr. 821 / 27. 02. 1971 în O.C.P.G.A. Această lucrare respectă în tocmai hotarul vechi, cuprins în vechile documente cadastrale şi înscrise în C.F Sânmartin, Partea II. Comuna Sânmartin deţine de toate hărţile, evidenţe cadastrale vechi, care susţine cele relatate de mai sus.
Conform anexei nr. 49 al Hotărârii de Guvern cu nr. 1351/2001, privind Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Sânmartin, Centrul de Agrement Valea Uzului este evidenţiat in domeniul public al Comunei Sânmartin, judeţul Harghita prin poziţia 11, dar în acelaşi timp tabăra se află în domeniul public al ANT.
Extras din Hotărârea consiliului local nr. 36/2023 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare.
ȘTIRI
Peste rândurile III. și IV. al cimitirului I. al regimentului 10. Honved al Armatei Regale Maghiare au fost ridicate cruci de beton.
În ultimii 100 de ani în cimitirul întreținut exclusiv de primăria comunei Sânmartin din județul Harghita, ridicarea a celor 52 de cruci de beton și ridicarea unei cruci monumentale mai mare în 2019, care nu pot fi stabilite științific, a făcut necesară efectuarea unor cercetări mai detaliate. Deoarece publicul maghiar a interpretat gestul celor din Dărmănești ca o încercare de a ocupa spațiul simbolic, mai ales că unele dintre cruci, potrivit schițelor contemporane maghiare ale cimitirului, au fost ridicate pe mormintele nemarcate ale soldaților Regimentului 10 Infanterie Maghiară din Miskolc.
Peste rândurile III. și IV. al cimitirului I. al regimentului 10. Honved al Armatei Regale Maghiare au fost ridicate cruci de beton.
În cimitirul militar din Valea Uzului, un monument al eroilor maghiari din cel de-al Doilea Război Mondial a fost construit în 1994 din roci din pârâul Sóvető și este vizitat și comemorat în fiecare an la 26 august.
Consiliul Județean Harghita a informat ambasadele Germaniei și Rusiei despre evenimente și a solicitat ajutorul Arhivelor Naționale ale Ungariei și Arhivelor Naționale ale României în scopul colectării datelor.
În cimitirul militar din Valea Uzului, un monument al eroilor maghiari din cel de-al Doilea Război Mondial a fost construit în 1994 din roci din pârâul Sóvető și este vizitat și comemorat în fiecare an la 26 august.
La data de 30 noiembrie 2020, Consiliul Județean Harghita a montat indicatoare de localitate bilingve la granițele așezării depopulate de pe Valea Uzului.
La 12 iunie 2019, ONCE care este organul de specialitate al administrației publice centrale destinat protejării mormintelor și operelor comemorative de război, are personalitate juridică și se află în subordinea Ministerului Apărării Naționale, a publicat un scurt rezumat al situației cimitirului din Valea Uzului.
În acest scop, UAT-uri, societatea civilă, partidele politice și biserica au format Comitetul de Inițiativă Valea Uzului, care a organizat acțiuni civile, acțiuni pentru curățarea și păstrarea ordinii în cimitir, și a chemat susținătorii să realizeze lucrări publice.
În 2019, având în vedere situația ivită în jurul cimitirului militar din Valea Uzului, pe rețelele de socializare s-a format un grup închis de simpatizanți de etnie maghiară, numit Requiem, și care susține readucerea cimitirului la starea sa inițială.
În Valea Uzului s-au dus lupte grele în ambele războaie mondiale. În Primul Război Mondial, după atacul și înfrângerea românilor, în decembrie 1916 trupele rusești au ocupat munții din jur.
Valea Uzului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial se afla în interiorul granițelor Ungariei și a avut o importanță strategică în ceea ce privește protecția frontierelor.
În anul 1968, Direcția Județeană de Tabere Harghita a predat tabăra de la Valea Uzului, Inspectoratului Școlar Județean Bacău, pentru 10 ani, pe motiv că la acea dată nu exista o tabără în județul Bacău! În 1978, la ordinul lui Kovács B. Mihály, primul secretar al județului Harghita, Pál Imre (a cărui declarație manuscrisă din 8 august 2006 este o dovadă a celor de mai sus, el fiind șeful Direcției Județene de Tabere Harghita din 1966 până în 1991), împreună cu Csiszér Lajos, inspector școlar, au inițiat recuperarea taberei pe baza acordului.
Cele două localități sunt două localități cu denumire asemănătoare, Valea Uzului și Poiana Uzului . Din punct de vedere geografic sunt vecini. Localitatea Valea Uzului (maghiară Úzvölgye) este un sat în comuna Sânmartin.
- 29 mai 2019: Cimitirul din comuna Csíkszentmárton este închis temporar pentru treizeci de zile. Cimitirul va fi închis timp de treizeci și trei de zile pentru o perioadă de treizeci și trei de luni. Hotărâre.
- 2 iunie 2019: La cimitirul militar din Valea Uzului există un program de vizitare, deoarece prefectul a contestat decizia comunei din Sânmartin de a închide cimitirul, astfel încât aceasta nu este valabilă. Cu ajutorul juriștilor și al experților de la Consiliul Județean Harghita, a fost întocmit un program de vizitare a cimitirului, pe care prefectul sau orice altă autoritate nu are dreptul să îl conteste. Cimitirul, situat în zona publică a comunei, aprobat prin hotărâre de guvern, poate fi vizitat în fiecare săptămână, duminica, între orele 16 și 17, în baza unei cereri prealabile.
- Decizia Curții De Apel Târgu Mures în legătură cu închiderea porții cimitirului din Valea uzului. Decizia poate fi vizionat de pe acest link.
VANDALISM ÎN CIMITIRUL DIN VALEA UZULUI
În conformitate cu Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, Consiliul Județean Harghita, dar și președintele consiliului județean, Borboly Csaba a contactat în repetate rânduri organele competente – Ministerul Apărării, ONCE, Prefectura Județului Bacău, Primăria Dărmănești, ANCPI, Jandarmeria Române etc. – solicitând în special informații legate de cimitirul militar. Și Consiliul Județean Harghita a primit întrebări tot cu referire la legea în cauză, dar în conformitate cu aceasta, și presa a fost informată în mai multe rânduri.
În anii ’90, în data de 26 august, cimitirul din Valea Uzului devine locul de pelerinaj a unui număr însemnat de oameni, fiind organizate ceremonii de comemorare și în capela de război din Primul Război Mondial. Oamenii alegeau două căi pentru a ajunge în Valea Uzului, zona Oituz, iar cei din Miercurea Ciuc, prin Cheile Ghimeșului și Dărmănești. A crescut semnificativ și numărul de vizitatori din alte zone geografice, cuprinzând întreaga Câmpie Panonică.
CRUCILE DE BETON NU SUNT MONUMENTE
- Legea nr. 379/2003, modificată la 26 noi. 2015, prevede clar că orice modificare sau alterare a mormintelor militare, a monumentelor, a zonei cimitirului, mutarea mormintelor, modificări etc. este posibilă numai cu acordul Oficiului pentru Cultul Eroilor din România (ONCE). Concesiunile internaționale trebuie respectate, dacă se dorește efectuarea unor modificări, acestea trebuie făcute pe cale diplomatică, contactați țările în cauză! Fără permisiunea Oficiului pentru Cultul Eroilor Români (ONCE), care este sub jurisdicția Ministerului Apărării, nu se poate schimba nimic în cimitirul de la Úzvölgy, astfel că crucile de beton și monumentul sunt doar „obiecte” ridicate ilegal.
- În timpul Primului Război Mondial, cele mai grele lupte s-au dat în jurul Valea Uzului (647 m) de pe lanţul muntos Söverjes (1358 m) – Vârful fără nume (1367 m) – Magyaros (1340 m) – Lápos (1188 m) pentru a ocupa o poziție defensivă de aproximativ 4 km lungime.În urma unui atac lansat de către trupele puterilor centrale conduse de generalul Breit József la 8 martie 1917, acestea au ocupat pozițiile fortificate, în urma cărora 45 de oameni au murit, iar 215 au fost răniți. Din partea trupelor inamice rusești, 408 oameni au fost uciși, iar alți 13 ofițeri și 991 de soldați au fost luați prizonieri. Soldații din Regimentul de infanterie 11 din Munkács, care au luptat în aceste bătălii, au construit capela militară în anul 1917, în memoria camarazilor lor căzuți. Planurile au fost realizate de sublocotenentul Varga János, care a supravegheat și procesul de construcție.
- Linia Arpadiană a fost sistemul de apărare al Armatei Regale Maghiare în timpul celui deal Doilea Război Mondial în Carpații de Nord-Est și de Est. În Kőrösmező, sub conducerea lui Magos (Munk) Dezső și a maestrului constructor din Érsekvadkert, Réti István, muncitori ruteni din Érsekvadkert și din satele din apropiere au construit, folosind materiale găsite în sat și soluții arhitecturale locale, o clădire militară separată, mascată sub forma unei case de lemn, între anii 1941-1942.
CIMITIRUL DIN VALEA UZULUI APARȚINE COMUNEI SÂNMARTIN!
- O scrisoare de răspuns către Ministerul Apărării Naționale care confirmă faptul că zona din jurul cimitirului se află în grija comunei Sânmartin.
- Adresă către Instituția Prefectului Județului Bacău, în care se face referire la faptul că cimitirul aparține proprietății publice a comunei Sânmartin.
- Adresă de la Primăria Comunei Sânmartin către Tribunalul Bacău, în care se susține că cimitirul aparține proprietății Comunei Sânmartin și că nu există dovezi că acesta ar aparține orașului Dărmănești.
- 2012: Proces-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii între Oficiile de Cadastru Harghita și Bacău, nesemnat de reprezentanții OCPI Harghita din cauza divergențelor de hotar administrativ.
După împărțirea județului, în 1968, Valea Uzului a făcut parte din punct de vedere administrativ din comuna Sânmartin, fapt menționat în toate documentele oficiale.
Construirea Porții Secuiești a fost începută în 2003 de către meșterul tâmplar József Vass și, după mai mult de 1 000 de ore de muncă, a fost finalizată în 2004.
Soldații maghiari care au murit în cel de-al Doilea Război Mondial au fost comemorați la 26 august la Valea Uzului. La eveniment au participat mai mulți pelerini din Covasna și Harghita, veterani secui, pentru a se închina, împreună, la monumentul dedicat eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial. Întâlnirea a fost și scena unei triple sărbători: în urmă cu zece ani, în cimitirul eroilor a fost ridicat monumentul apărătorilor maghiari, pentru al 30-lea an veteranii secui comemorând, în mod organizat, camarazii căzuți la datorie, și,în urmă cu 60 de ani, la sfârșitul verii anului 1944, Valea Uzului fusese invadată de armata sovietică. În cadrul ceremoniei a fost dezvelită o piatră funerară realizată de sculptorul în lemn din Ghelința, Kelemen Dénes, sfințirea crucii donate de dieceza din Sânmartin, și inaugurarea porții secuiești de la intrarea în spațiul memorial, realizată de tâmplarul József Vass.
AUTORIZAȚIA DE CONSTRUCȚIE NU ESTE VALABILĂ
Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre” a fost înființat de Uniunea Democrată Maghiară din România cu scopul de a observa, semnala și împiedica orice tip de discriminare față de comunitatea maghiară din România. [Sursă]
-
29 iunie: Crucile ridicate de Primăria Dărmăneşti în Cimitirul de la Valea Uzului au fost demolate. Articolul poate fi vizionat pe următoarele linkuri. (Sursă: agerpres.ro, informatiahr.ro, flux24.ro)
-
13 februarie: Valea Uzului: Eroii lui „Pe-aici nu se trece”, desființați de un primar UDMR. „Aici nu au fost români”. Articolul poate fi vizionat pe acest link. (Sursă: Jurnalul.ro)
-
12 februarie: Crucile din beton pentru eroii români din Cimitirul de la Valea Uzului trebuie demolate / Decizie definitivă a instanței. Articolul poate fi vizionat pe acest link. (Sursă: HotNews.ro)
