În timpul Primului Război Mondial, cele mai grele lupte s-au dat în jurul Valea Uzului (647 m) de pe lanţul muntos Söverjes (1358 m) – Vârful fără nume (1367 m) – Magyaros (1340 m) – Lápos (1188 m) pentru a ocupa o poziție defensivă de aproximativ 4 km lungime.

În urma unui atac lansat de către trupele puterilor centrale conduse de generalul Breit József la 8 martie 1917, acestea au ocupat pozițiile fortificate, în urma cărora 45 de oameni au murit, iar 215 au fost răniți. Din partea trupelor inamice rusești, 408 oameni au fost uciși, iar alți 13 ofițeri și 991 de soldați au fost luați prizonieri. Soldații din Regimentul de infanterie 11 din Munkács, care au luptat în aceste bătălii, au construit capela militară în anul 1917, în memoria camarazilor lor căzuți. Planurile au fost realizate de sublocotenentul Varga János, care a supravegheat și procesul de construcție.

Clădirea a fost renovată în mod semnificativ în anii ’70, când frescele originale au fost acoperite cu vopsea nouă. În 1988, în urma unui alunecare de teren, capela a fost salvată miraculos de la prăbușire. A fost reparată și consolidată și acum doar ușoara înclinare a indică evenimentul catastrofic din trecut.

În 2001 și 2011, locuitorii din Sânmartin au renovat capela din nou, cu sprijinul partenerilor din Ungaria. De atunci, atât românii, cât și maghiarii au îngrijit capela împreună. Sfânta Liturghie de hram este sărbătorită în fiecare an în cea mai apropiată sâmbătă de Sfânta Elisabeta (19 noiembrie).

			

				

					

						

							
							Loading...
						
					
					

						

							
							Taking too long?
						
						

							

								 Reload document							
							|
							
								 Open in new tab							
					
				
			
		
Download [968.90 KB]