Un monument în cinstea eroilor maghiari morți a fost construit
dintr-o stâncă din pârâul Sóvető în 1994
În cimitirul militar din Valea Uzului, un monument al eroilor maghiari din cel de-al Doilea Război Mondial a fost construit în 1994 din roci din pârâul Sóvető și este vizitat și comemorat în fiecare an la 26 august. Acest memorial, crucile și pietrele funerare care au fost ridicate ulterior au schimbat starea anterioară a cimitirului.
- Cimitirul militar din Valea Uzului a fost înființat în timpul Primului Război Mondial. Monumentul comemorativ al celui de-al Doilea Război Mondial a fost ridicat în 1994. La începutul anilor 1990, semnele funerare originale monumentele și elementele gardului care înconjoară cimitirul aproape că mai erau vizibile sau identificabile. Gergely András, primarul din Sânmartin, a declarat pentru MTI că cimitirul a fost renovat din fonduri locale, donații de la Ministerul Ungar al Apărării și de la persoane private. Până în 2019, niciun guvern, organism oficial sau organizație din România nu a oferit sprijin financiar pentru întreținerea cimitirului.
- Timp de decenii după cel de-al Doilea Război Mondial, cimitirul s-a deteriorat treptat. Semnele funerare au dispărut, iar unele dintre monumente nici nu s-au mai găsit. Nu sunt disponibile surse maghiare despre această perioadă. Potrivit unui studiu românesc efectuat în 1988, în cimitir erau îngropați 1306 eroi. Dacă această sursă este de încredere, această cifră înseamnă că mai multe înmormântări au avut loc în cimitirul înființat în 1916, în timpul sau după cel de-al Doilea Război Mondial. Monumentele comemorative ridicate de patrioți entuziaști comemorează eroii maghiari îngropați în Valea Uzului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
- „La cincizeci de ani de la bătăliile din Valea Uzului din 1944, la 26 august 1994, am ridicat un monument pe locul bătăliei, care a devenit un loc de pelerinaj. Ideea s-a născut în capul meu și a fost spirjinită imediat de Lajos Sylvester, care a realizat și o carte și mai târziu un film despre evenimentele din această frumoasă vale (Úz-völgyi hegyomlás). Memorialul a fost creat în memoria soldaților maghiari care și-au apărat patria între 26 august și 11 septembrie 1944 și care au pierdut ceea ce este cel mai prețios pentru un om: viața. Piatra de la baza memorialului, care au fost luată din pârâul Úz, simbolizează atât un sarcofag, cât și un sicriu de piatră, cu plăci de cupru pe care sunt înscrise numele a 135 de soldați care au murit și cu un steag secuiesc, cu un citat de la Ferenc Kölcsey: „Am patru cuvinte să-ți spun, să le gravezi bine în pieptul tău și să le lași fiului tău când te vei stinge: Patria înainte de orice.” La realizarea monumentului au contribuit mai multe persoane, atât din Trei Scaune, cât și din Ciuc. „
- În 1992, Lajos Sylvester, jurnalistul din Sfântu Gheorghe, președintele Asociației de Cultură Publică Mikes Kelemen, a început să deslușească evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, la cererea veteranilor din Valea Uzului. Interviurile în cu supraviețuitori au fost publicate în cotidianul Háromszék, iar povestea a fost ecranizată într-un film documentar, în regia lui Sándor Buglya și cu colaborarea lui Lajos Sylvester, intitulat Úz-völgyi hegymolás. În 1994, s-a conturat intenția de a ridica un memorial celui de-al Doilea Război Mondial în cimitirul eroilor din Valea Uzului. S-a hotărât ridicarea unui memorial cu piatră, care a fost dezvelit la 26 august 1994, data exactă a celei de-a 50-a aniversări a izbucnirii luptelor din Valea Uzului. Euforia sărbătorilor era încă în plină desfășurare când a apărut primul reportaj în limba română despre eveniment. Conținutul articolului a fost prezentat și comentat de Lajos Sylvester în cotidianul Háromszék din 30 august 1994.
În anii următori, pe 26 august, tot mai mulți oameni au vizitat cimitirul din Valea Uzului. De asemenea ceremonii comemorative au avut loc și în capela de război din Primul Război Mondial. Oamenii din Trei Scaune veneau dinspre Valea Oituz, iar ciucanii prin Strâmtoarea de la Ghimeș, dinspre Dărmănești. Numărul vizitatorilor a crescut și din punct de vedere geografic, acoperind întregul Bazin Carpatic. Interesul s-a extins și la persoane care nu aveau rude sau cunoștințe care să fi murit aici sau său fi luat parte la evenimentele de la Uz. Acesta era un moment foarte important, pentru că interesul comun a intrat în memoria colectivă, aici s-a ridicat la nivelul preocupărilor noastre comune. Tradiția a devenit atunci autoperpetuantă și autoîmbogățitoare.
În 1996, Géza Jeszenszky, ministrul de externe al guvernului Antall, a observat reînvierea amintirilor de la Valea Uzului, iar în 1996 împreună cu soția sa au participat personal la ceremonia de la Uz, aducând un omagiu victimelor celor două războaie printr-un discurs puternic. Nu este de mirare, pentru că bunicul său din partea mamei, celebrul colonel Géza Sáfrán, a fost liderul celor 10 de la Miskolc, generalul eroic care a recucerit Magyaros tető din Ungaria. La ceremonie și la proiecția filmului din Sfântu Gheorghe (amintitul Úzvölgyi hegyomlás) a adus cu el cartea de poezii a lui Csaba Sassy, intitulată Pe vânturile de graniță din Csík (A csíki határszélről), pe care poetul i-a dedicat-o colonelului Géza Sáfrán „cu respectuoasă dragoste, afecțiune și loialitate, ca o amintire a timpului petrecut împreună”. Cartea de poezii a fost publicată cu o prefață scrisă de Géza Sáfrán, tipărită de Klein, Ludvig și Szelényi r. t. din Miskolc, fără dată.
În ciuda inaugurării monumentului și a numărului tot mai mare de pelerini, crucile de lemn pe care le vedem astăzi au fost ridicate cu doar câțiva ani în urmă. Vásárhelyi Gábor József, președintele Asociației Grupul de Cercetare din Ardeal, a vizitat pentru prima dată cimitirul în 2008. După aceea, asociația a început să întrețină cimitirul. Au curățat mormintele din Primul Război Mondial, au restaurat crucile existente, iar până în 2014 au strâns bani din donații și ajutoare pentru 600 de cruci noi din lemn.
- Úzvölgyi hegyomlás – un film realizat în 1996 de Lajos Sylvester, cu amintirile unui număr mare de veterani ai luptelor din Valea Uzului.