În aprilie 2019, primarul județului vecin Dărmănești a înființat parcele românești pe mormintele soldaților maghiari, în care a dispus ridicarea a cincizeci și una de cruci de beton în cinstea soldaților români necunoscuți, precum și a unui monument al Cruciadei Celtice. Cele 51 de cruci de beton au fost ridicate în ciuda faptului că, potrivit celor mai recente dovezi disponibile, cimitirul are unul sau cel mult doi soldați români. Inaugurarea crucilor de beton a fost anunțată pe data de 17 mai de primarul Constantin Toma din Dărmănești. Primarul a anunțat pe 10 mai, că inagurarea monumentului românesc va fi amânată pe 6 iunie 2019.

În primăvara anului 2019, în cimitirul militar au fost ridicate cruci de beton neautorizate, ceea ce a dus la conflicte politice și diplomatice. Evenimentele au culminat pe 6 iunie, Ziua Memoriei Eroilor Români, când provocatori din sate îndepărtate, după incidente minore, au inaugurat cruci de beton decorate cu panglici românești.

Mai multe mass-media au atras atenția asupra naturii politice interne a cazului. O interpretare este că PSD se află și în spatele escaladării conflictului din Valea Uzului, este în interesul de a prezenta o nouă imagine de inamic susținătorilor săi, care au fost descurajați după fiascoul alegerilor pentru Parlamentul European. Cealaltă interpretare, însă, este că a fost mai degrabă în interesul structurilor serviciilor secrete legate de opoziție să otrăvească definitiv relația dintre cele două partide și să facă din „naționalistul maghiar” UDMR un dușman al opiniei publice românești, alături de „coruptul” PSD.

Punctul de plecare al seriei de evenimente cunoscute sub numele de evenimentele Valea Uzului datează de mult mai devreme. Ideea de a transforma cimitirul militar era deja evidentă la unele evenimente din 2018. Pe parcursul anului 2019, cimitirul a fost subiectul mai multor decizii administrative, conflicte politice și procese în instanță, în timp ce au început negocierile între experții din ministerele român și maghiar.

Îndepărtarea crucilor de beton și a memorialului ridicate ilegal în cimitirul de război din Valea Uzului nu va fi o formalitate, în ciuda unei hotărâri judecătorești definitive, după ce organizația naționalistă Drumul Națiunii și-a anunțat opoziția. Satul Sânmartin poate solicita executarea în cadrul propriei jurisdicții, dar părțile interesate se pot adresa unui executor judecătoresc, care poate solicita asistență oficială în cazul în care executarea hotărârii este împiedicată. Pe lângă disputa cu privire la meritele de a „câștiga” o hotărâre judecătorească definitivă în favoarea locuitorilor din satul Sânmartin, părțile trebuie să aștepte mai întâi notificarea detaliată a motivării înainte de a putea fi executată.

Alături de satul Sânmartin, celălalt inițiator al acțiunii de anulare a autorizației de construire este Instituția Prefectului Județului Bacău, în timp ce Consiliul Județean Harghita a intervenit alături de Sânmartin, în timp ce municipiul Dărmănești executat silit este singurul care se confruntă cu acest proces.

Îndepărtarea crucilor de beton și a memorialului ridicate ilegal în cimitirul de război din Valea Uzului nu va fi o formalitate, în ciuda unei hotărâri judecătorești definitive, după ce organizația naționalistă Drumul Națiunii și-a anunțat opoziția. Sânmartin poate solicita executarea în cadrul propriei jurisdicții, dar părțile interesate se pot adresa unui executor judecătoresc, care poate solicita asistență oficială în cazul în care executarea hotărârii este împiedicată. Pe lângă disputa cu privire la meritele de a „câștiga” o hotărâre judecătorească definitivă în favoarea locuitorilor din Sânmartin, părțile trebuie să aștepte mai întâi notificarea detaliată a motivării înainte de a putea fi executată. [Sursă]

Alături de Sânmartin, celălalt inițiator al acțiunii de anulare a autorizației de construire este Instituția Prefectului Județului Bacău, în timp ce Consiliul Județean Harghita a intervenit alături de comuna Sânmartin, în timp ce municipiul executat silit Dărmănești este singurul care se confruntă cu acest proces. Cel puțin din punct de vedere legal, pentru că liderul organizației naționaliste românești, Mihai Tîrnoveanu, care a inițiat invadarea violentă a cimitirului din Valea Uzului, în mai 2019, sfințirea monumentului și mai multe ceremonii comemorative de acolo după aceea, a indicat deja pe pagina sa de socializare că se pregătește să împiedice îndepărtarea crucilor și a monumentului.

Valea Uzului este una dintre cele mai estice așezări din județul Harghita, acum abandonată. Deși este mai aproape de satul Dărmănești din județul Bacău, din punct de vedere administrativ aparține de comuna Sânmartin și este, de asemenea, locul unde se află una dintre trecerile Carpaților Orientali, între strâmtorile Oituzi și Ghimeș. În ambele războaie mondiale, pe valea Uzului au avut loc lupte grele între armata maghiară și armata română, susținută de forțele rusești și sovietice. În timpul Primului Război Mondial, trupele austro-ungare care au luptat aici au înființat un cimitir de război, care este cel mai important loc de comemorare a Primului Război Mondial din județul Harghita și unde, în 1994, a fost ridicat un memorial al celui de-al Doilea Război Mondial. În fiecare an, la 26 august, foștii polițiști de frontieră sunt comemorați aici, iar cimitirul este întreținut datorită grijii ONG-urilor și a persoanelor fizice.

În primăvara anului 2019, fără nicio consultare prealabilă, primăria comunei Dărmănești din județul Bacău, încălcând acordul interstatal în vigoare între România și Ungaria privind mormintele de război, a declarat, printr-o hotărâre municipală, teritoriul administrativ al zonei. Apoi a urmat construcția: în cimitir au fost ridicate un monument și cruci militare.

„Este intolerabil din punct de vedere politic și ilegal din punct de vedere administrativ faptul că în cimitirul militar din Valea Uzului a fost construită o parcelă de morminte militare românești fără a cere permisiunea proprietarului cimitirului, primăria din Sânmartin” – i-a scris Hunor Kelemen premierului Viorica Dăncilă, cerându-i să oprească construcția până la clarificarea problemei. Apoi, UDMR și-a retras sprijinul guvernului, deoarece ceruse în repetate rânduri restabilirea legii și a ordinii publice, îndepărtarea crucilor de beton de pe mormintele eroilor maghiari și urmărirea penală a celor care au vandalizat memoria morților. „Am văzut doar măsuri pe jumătate din partea guvernului, pe care le considerăm insuficiente. De aceea, am decis să nu susținem nicio inițiativă a guvernului și a coaliției de guvernare, deoarece nu au luat nicio măsură pentru a restabili condițiile inițiale în cimitirul militar din Valea Uzului și nici nu au luat vreo măsură împotriva primarului satului Dărmănești și a tuturor celor care au creat tensiuni.”

Monumentele au fost inaugurate în cele din urmă în iunie 2019 de către cei de la Dărmănești, pătrunzând în cimitirul unde erau aliniați maghiarii care se rugau, chiar dacă ministerele românești ale culturii și apărării și Autoritatea Județeană pentru Construcții Bacău spun că noile cruci au fost ridicate ilegal. În același timp, politicienii maghiari au făcut apel la principalii oficiali români, inclusiv la președintele României, Klaus Iohannis, să rezolve problema pe cale amiabilă. Ministrul ungar de externe Szijjártó Péter, l-a sunat și pe premierul român, Teodor Meleșcanu, cerând încetarea provocărilor și o soluționare liniștită a problemei. În ciuda prezenței poliției – cel puțin o duzină de ofițeri se aflau la fața locului încercând să îi calmeze pe români – un grup a reușit în cele din urmă să rupă cordonul de poliție și gardul, apoi a forțat poarta cimitirului și a intrat în cimitir, aruncând cu pietre și abuzând de maghiari.

Au existat apoi numeroase procese și proceduri ale poliției privind ocuparea ilegală a cimitirului, montarea ilegală a unui memorial și acțiunile primăriei din Dărmănești. Comunitatea maghiară face pași mărunți pentru a putea, poate, într-o zi, să își revendice drepturile prin lege. Din nefericire, Uniunea Europeană nu a luat o poziție în această privință, deși abuzurile împotriva membrilor comunității maghiare, profanarea ilegală a cimitirelor și, mai recent, discursul de ură al președintelui român Iohannis au fost semnalate instituțiilor UE în mai multe rânduri. Problema minorităților naționale locale și a protecției membrilor minorităților naționale nu pare a fi o prioritate în UE. Acesta este motivul pentru care inițiativa cetățenească europeană Minority Safepack a fost necesară pentru a convinge factorii de decizie europeni să ofere un cadru juridic pentru protecția drepturilor minorităților naționale. Cu toate acestea, este important de remarcat că Statele Unite ale Americii sunt deosebit de preocupate de problema cimitirului din Valea Uzului, citând ca exemple negative vandalizarea cimitirului de către primarul din Dărmănești și manifestările legionare din cimitir. În România nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește limitarea discursului instigator la ură și combaterea intoleranței în relațiile dintre majoritate și minoritate și între diferite religii. Anul trecut, UDMR a ridicat problema profanării cimitirelor în mai multe forumuri internaționale, iar președintele Federației a informat personal un reprezentant al Departamentului de Stat al SUA aflat în vizită în România. Kelemen Hunor i-a prezentat lui Matthew G. Boyse, asistent al secretarului de stat pentru Europa Centrală și Holocaust din cadrul Departamentului de Stat al SUA, fotografii și înregistrări video de la vandalismul din 6 iunie, subliniind modul în care se comportă majoritatea într-o situație extrem de sensibilă cu o comunitate națională semnificativă care trăiește în țară. [Sursă]

Primăria comunei Dărmănești din județul Bacău a creat o parcelă de morminte militare românești în cimitirul militar maghiar din așezarea depopulată Úzvölgye de la granița estică a Ținutului Secuiesc, fără să ceară permisiunea primăriei din Sânmartin, care întreține și îngrijește cimitirul, a relatat Székelyhon.

Potrivit portalului, primăria de pe versantul estic al Carpaților se pregătește să inaugureze pe 17 mai, la cimitirul militar maghiar, un memorial dedicat soldaților români căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial. Ca parte a pregătirilor, în cimitir au fost ridicate 52 de cruci din beton și o cruce ortodoxă mare, turnată tot din beton. Potrivit portalului, cimitirul este situat într-o zonă care este considerată atât de primăria din Sânmartin, cât și de primăria Dărmănești. În martie, primăria moldovenească a decis să reclasifice zona și, potrivit primăriei, a obținut aprobarea Ministerului român al Apărării pentru înființarea parcelei românești a „cimitirului militar internațional”. Primăria din Sânmartin a cerut de la primăria Dărmănești să retragă decizia și a amenințat cu acțiuni în justiție. Gergely András, primarul din Sânmartin, într-o declarație pentru MTI, a calificat ocuparea cimitirului celor de la Dărmănești drept arbitrară, jignitoare și o demonstrație de putere. El a precizat că cimitirul militar din Valea Uzului este inclus în inventarul primăriei pe care o conduce și că Guvernul României a confirmat ultima dată patrimoniul primăriei în 2010, printr-o hotărâre de guvern. El a adăugat: cimitirul a fost construit în 1917 pentru soldații austro-ungari uciși în invazia românească din 1916 și în bătăliile care i-au alungat pe români din țară. El a adăugat că majoritatea soldaților înmormântați aici aparțineau Regimentului 10 Infanterie din Miskolc, iar cei mai mulți dintre ei erau maghiari. Primarul a mai adăugat că cimitirul a fost renovat în ultimii ani cu fonduri de la administrația locală, de la Ministerul ungar al Apărării și din donații private. Pe locul memorialului împrejmuit cu o poartă secuiască au fost ridicate aproximativ șase sute de cruci de lemn, pe care au fost inscripționate numele soldaților maghiari care au murit în bătăliile purtate în valea Uzului. El a adăugat că renovarea nu a fost încă finalizată, fiind planificate încă două rânduri de cruci de lemn. Unele dintre crucile de beton pentru soldații români au fost amplasate pe aleea cimitirului, în timp ce altele au fost amplasate pe mormintele încă nemarcate ale soldaților maghiari. El a spus că primăria din Dormănești s-a comportat ca un cuc care își depune ouăle în cuibul altei păsări. Gergely András a considerat, de asemenea, jignitor pentru soldații români care au murit în bătăliile de la Valea Uzului faptul că nu a fost înființat un memorial pentru ei în locul în care se odihnesc efectiv. „Acesta este un furt, o blasfemie și o uzurpare a puterii. Dacă ne-ar fi abordat și ne-ar fi spus că vor să comemoreze soldații români care au murit aici, am fi putut găsi o soluție. Dar aici nu a fost vorba de a le oferi soldaților români un loc demn, ci de a-i lovi cu piciorul pe unguri, de a profana un loc de cult care este sacru pentru noi.”- a declarat primarul. În valea Uzului, care curge spre est de pe creasta Carpaților, spre Moldova, armata maghiară a dus bătălii sângeroase împotriva armatei române susținute de forțele rusești și sovietice, atât în Primul, cât și în cel de-al Doilea Război Mondial. Cimitirul militar din Valea Uzului este cel mai mare și mai important loc de comemorare a Primului Război Mondial din județul Harghita. De asemenea, în 1994, în cimitir a fost ridicat un memorial al celui de-al Doilea Război Mondial, iar în fiecare an, la 26 august, are loc o comemorare de amploare în acest loc. [Sursă: Szekelyhon/MTI]